ANGAJARE
Într-o conferință de presă, Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România, a avertizat că deficitul de forță de muncă în România ar putea atinge 224.000 de persoane până în 2026, comparativ cu estimarea actuală de 145.000 de persoane în 2022. Această problemă urgentă afectează semnificativ capacitatea economică a țării și necesită măsuri imediate.
Impact economic și perspective proiectate:
Analiza realizată pentru AmCham Romania de către PwC arată că impactul economic al deficitului de forță de muncă pentru anul 2022 se estimează la 4,4 miliarde de euro, reprezentând 10% din creșterea PIB-ului nominal. Această sumă se va dubla până în 2026, ajungând la 9,5 miliarde de euro, dacă nu se iau măsuri adecvate.
Cauze și tendințe demografice:
Alex Milcev a subliniat că pierderea populației românești, care a continuat în ultimul deceniu, se va amplifica, anticipând dispariția a încă 1,1 milioane de locuitori până în 2030. Această situație este influențată și de migrația către alte țări europene, unde există creșteri demografice.
Problema populației inactive:
România se confruntă cu o cifră semnificativă de persoane inactive, a doua după Italia în Uniunea Europeană, cu 400.000 de persoane care ar putea contribui la forța de muncă dar nu o fac. Reintegrarea acestora ar putea constitui o resursă valoroasă, iar soluțiile ar trebui să vizeze inclusiv factori educaționali și de încadrare în muncă.
Perspective pentru tineri și șomaje:
Situația șomajului în rândul tinerilor reprezintă o preocupare majoră, cu doi din zece români cu vârsta între 15 și 24 de ani aflați în căutarea unui loc de muncă. Acest aspect ar putea fi privit și ca o oportunitate de corectare a erorilor sistemului, oferindu-le acestora integrare și posibilitatea de a contribui la piața muncii.
Soluții imediate și sustenabile:
Alex Milcev a subliniat că o soluție rapidă ar fi atragerea forței de muncă din afara Uniunii Europene, cu condiția unor ajustări legislative și administrative. Cu toate acestea, el a evidențiat necesitatea unor măsuri pe termen lung, cum ar fi activarea sau reactivarea unui număr semnificativ de talente existente în țară, dar care nu sunt implicate în câmpul muncii.
Criza forței de muncă din România nu doar reprezintă o amenințare la adresa creșterii economice, ci și un apel la acțiune pentru elaborarea unor strategii sustenabile și a unor politici care să sprijine reintegrarea populației inactive și să asigure viitorul economic al țării. Este nevoie de un efort coordonat între mediul de afaceri și autorități pentru a găsi soluții adecvate și a depăși această provocare majoră.
